marți, 5 noiembrie 2013

Biblioteca, un topos fermecat ...



     Nestemata minții

     ”Mica iesire impreuna cu doamna diriginta si colegii la biblioteca judeteana "Petre Dulfu" a fost o amintire placuta care m-a ajutat sa descopar ce este cu adevarat ce este cartea.
     Acolo am descoperit o lume cu totul diferita, o lume care, la prima vedere, pare a fi plictisitoare, dar care ascunde in taina dincolo de copertile vechi ale cartilor mii de povesti , mii de iubiri infinite, mii de informatii , multe descoperiri ce asteapta sa le deslusesti cuvant cu cuvant si fila cu fila. Am invatat ca orice carte merita sa fie citita, asa cum fiecare om merita o sansa la viata.”   Kiss Evelina Corina, IX G     
                

”Biblioteca, o oază de relaxare
Locul in care citesti...
Carti fermecate...
Acel loc de poveste,
De neuitat...”   
(Roșu Andrada, IX G)

     ”Biblioteca Petre Dulfu din Baia Mare este ca o intreaga lume, o lume de poveste. Este la fel ca un loc din inima ta de care nu te poti desparti usor; cand ajungi in interiorul ei te vei simti fermecat, cartile ti se vor parea un univers.
     Aceasta biblioteca contine toate tipurile de carti: carti de aventura, de basm, de iubire, romane si multe alte tipuri de carti minunate; pentru orice adolescent, aceasta biblioteca este idealul.”  (Roșu Andrada, IX G)

treptele cunoașterii

     Paradisul copiilor

     ”Fiecare om isi imagineaza “Biblioteca” in felul sau: unii viseaza o gradina insorita plina cu flori, altii vad un seif mare cu bani, pentru unii inseamna o casa mare, cu multe etaje si bine mobilata , dar pentru mine inseamna PARADISUL : acele vise pe care le pot realiza numai prin carti,  momentele grele pe care le pot depasi cu ajutorul cartilor si mai ales momentele frumoase pe care le-am trait, calator fiind in lumea lor.
    De neuitat raman momentele in care ma lasam purtata in lumea  basmelor, alaturi de fata babei, fata mosului,  Ileana Cosanzeana, Fat Frumos si  multe alte personaje care  mi-au insotit copilaria.
     Cand intru in acest sanctuar , patrund intr-o lume aparte , departe de rutina si de grijile vietii. Citind carti practice, stiintifice, mi-am descoperit viata, m-am descoperit pe mine insami. Cartile, pot sa zic, ca ma insotesc, atat pe mine cat si pe prietenii mei ,de-a lungul intregii vieti, datorita faptului ca in cuprinsul lor intalnim secvente care ne reprezinta amintirile demult traite.
     Cartea este si va ramane cel mai sfant lucru pentru un adolescent, dar si pentru adultul de mai tarziu; ea trebuie sa fie ,,prietenul’’ pe care sa-l cercetam ori de cate ori este nevoie.”  Vint Adina Maria, IX G


     ”Cartea este un sprijin. Ea ne ajută să înţelegem şi să pătrundem în tainele lumii, ale universului. În filele ei putem descoperi sfaturi, putem culege înţelepciune, ne putem “adăposti” de gândurile negative.” Tura Stefania Marinela, IX G


     Plăcerea lecturii


     ”Pentru  noua generație de tineri lectura își pierde valoarea. Începe încet, dar sigur să își piardă gustul puternic pe care îl domina altădată. Cărțile sunt înlocuite de tehnologia care stapanește  mințiile adolescenților. Fiecare mișcare devine mobilizată de tehnologie. Devenim roboti în fiecare zi. 
      În ceea ce mă privește, aș vrea să mă îndepărtez de această generație de roboți. Îmi place să mă refugiez in cărți de fiecare dată când sunt suparată sau întâmpin o problema. Un citat profund reușește să mă facă mai puternică. Curiozitatea pe care o am mereu când citesc titlul expresiv al unei cărti mă încântă. Dorința neobișnuită pe care o am e să reușesc să mă pierd pentru totdeauna printre  rafturile  unei biblioteci imense… Și să uite timpul de mine. Vreau să văd cât aș reuși   să trăiesc hrănindu-mă numai din cuvinte. Sunt sigură că aș trăi chiar foarte fericită. Pot numi biblioteca din oraș a doua casă pentru mine. De fiecare data când o vizitez nu mă plictisesc de ea iar  timpul uită de mine, si când ies realizez ce mult timp a trecut. 
     Fără lectură nu aș putea supraviețui, aș reuși să îmi expun punctul de vedere sau să gândesc singură, nu aș putea nici măcar sâ îmi scriu numele sau să îl pronunț. Cărțile sunt profesori ireali fizic dar reali în minte si  suflet. O carte reușește de fiecare dată să mă facă să îmi schimb perspectiva față de lucrurile care mă înconjoară, mă face mereu să zambesc, indiferent de ce sfârsit are. Și întotdeauna îmi pune la încercare memoria, pentru că mereu rețin citatele care mă marchează pe parcursul cărții. 
    Nu pot descrie în câteva cuvinte ce însemnă lectura pentru mine. Încet, începe lectura să devină  ceva vital, ceva care mă definște.”  Trif Roberta, IX G


“Cartea,
O comoară,
Micul dar al marilor scriitori...
Biblioteca,
Esenţială, măiestuoasă, bogată,
Marele Paradis al micilor cititori...”    
(Harko Mihaela, IX G)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu